Resita este atestata înca in secolul al XV-lea cu numele de Rechyoka si Rechycha. Cercetarile arheologice au descoperit in acest spatiu urme de locuire din perioada neolitica, dacica si romana. Este mentionata în 1673 cu numele Reszinitza, ai carei locuitori plateau impozite catre pasalâcul Timisoarei, iar în anii 1690 - 1700, izvoarele o amintesc ca depinzând de Districtul Bocsei împreuna cu alte localitati din Valea Bârzavei. Conscriptia din 1717 o mentioneaza cu numele Retziza, având 62 gospodarii impuse de catre stapânirea austriaca nou instaurata aici. Ea devine din 3 iulie 1771 locul de întemeiere a celui mai vechi si important centru metalurgic de pe continentul european. Odata cu nasterea uzinelor, se pun bazele Resitei industriale. Initial au exista doua sate apropiate - Resita Romana (Reschiza Kamerala sau Olah Resitza) si Resita Montana (Eisenwerk Reschitza, Nemet Reschitza sau Resiczbanya). Uzinele au fost amplasate in Resita Montana , locuita la început de carbunari români. Mai târziu, in 1776, au fost colonizate 70 de familii germane originare din Stiria, Carinthia si Austria de Sus, iar intre 1782 - 1787 cu familii germane din regiunea Rinului. Intre anii 1910 - 1925 , Resita a avut statutul unei comune rurale, iar din 1925 a fost declarata oras, consecinta a recunoasterii dimensiunii sale de puternic centru al marii industrii siderurgice si constructoare de masini din România moderna. Din 1968, prin Legea nr. 2 privind organizarea administrativa a teritoriului i s-a oferit rangul de municipiu, resedinta a judetului Caras-Severin.
În anul 1872 uzinele "St. E. G." de la Resita produc pentru caile ferate europene: 16 macarale, 18 rezervoare pentru castelele de apa, 110 placi pentru întoarcerea locomotivelor, 514 inimi de încrucisare pentru macaze, 793 de tampoane. In 1872 uzina produce prima locomotiva, denumita Resita 2 cu ecartament de 948 mm, proiectata de John Haswell - directorul fabricii de locomotive "St. E. G." din Viena, locomotiva destinata transporturilor interne uzinale.
Atractii turistice
Secu - lacul de acumulare cel mai apropiat de Resita, care alimenteaza Resita cu apa potabila.
Valiug (Franzdorf) - asezare creata dupa 1780 de oamnenii care pregateau carbune de lemn pentru uzinele din Resita. În 1908 - 1909 a fost construit aici un lac de acumulare (Lacul Vechi) de circa 12 ha, pentru necesitatile uzinelor siderurgice; dupa înfiintarea unor noi furnale si otelarii s-a realizat un al doilea lac (56 ha), lung de peste 3 km si având un debit de 10 milioane mc apa.
Crivaia - de la Valiug înca 5 km, la extremitatea sudica a acestuia, într-o frumoasa poiana strabatuta de apa Bârzavei.
Semenic - 10 km de la Valiug, statiune turistica cu pârtii de schi pentru începatori.
Garâna (Wolfsberg) - sat cu folclor interesant, desi in momentul de fata populatia de origine germana a emigrat aproape în totalitate, satul s-a transformat într-o zona turistica si începând cu 1993, anual, aici are loc la mijlocul luni iulie Festivalul de Jazz Garâna.
Trei Ape - Statiune turistica cu lac de acumulare situat la sud le satul Brebu Nou.
Pestera Comarnic
Cheile Carsului
Pestera Popovat
Ocna de fier - aici poate fi vizitata "Colectia de minerale si flori de mina" apartinând lui Constantin Gruescu.