Primul document autentic cunoscut care atesta existenta orasului ca "oras de câmpie" este scrisoarea de privilegii eliberata de regina Izabella, mama lui János Zsigmond, Principele Transilvaniei, datata la 5 august 1558, în care scuteste locuitorii orasului de biruri în afara birurilor cuvenite Portii otomane.
Construirea cetatii Mikó începe la 26 aprilie 1623 din ordinul lui Hidvégi Mikó Ferenc (1585-1635), consilier al principelui Gabriel Bethlen. Cetatea este reconstruita în forma actuala între anii 1714-1716 sub conducerea generalului imperial Steinwille, asa cum atesta si inscriptia în piatra asezata deasupra portii de intrare a cetatii.
La ªumuleu din anul 1630 a functionat un gimnaziu franciscan, iar din anul 1676 tipografia monahului franciscan Johannes Caioni.
În conscriptia din 1643 figureaza 44 capi de familii, 108 persoane, 25 nume de familii. Primele comunitati profesionale s-au format dupa anul 1649.
În anul 1661 trupele turco-tatare conduse de Ali, pasa de Timisoara devasteaza Ciucul ca pedeapsa pentru participarea la expeditia militara împotriva Poloniei condusa de Gheorghe Rákóczi al II-lea fara acordul Portii.
Jozef Bem, generalul revolutiei pasoptiste numeste în fruntea trupelor din Secuime pe Gál Sándor, cu resedinta în cetatea Mikó. Acesta trimite în tabara revolutionara mai multe batalioane formate aici.
În anul 1849 viziteaza orasul si poetul revolutiei, Sándor Petõfi, prietenul lui Mihai Eminescu, care în scrisoarea trimisa sotiei sale, Julia, scrie: "Împrejurimile Miercurea-Ciucului si a Târgului Secuiesc sunt minunate".
În anul 1878 Miercurea-Ciuc a devenit resedinta comitatului Ciuc.
Calea ferata data în folosinta la 5 aprilie 1897 a adus schimbari radicale în dezvoltarea orasului.
Miercurea-Ciuc si dupa cel de al II-lea razboi mondial a ramas centrul regiunii, în 1968 devenind resedinta judetului Harghita. De la aceasta data s-a intensificat industrializarea fortata a orasului, ducând la modificari semnificative în structura populatiei.
Atractii turistice
Galeria Nagy Imre
Castelul Mikó, azi îsi are sediul aici Muzeul Judetean
Biserica romano-catolica Sfânta Cruce, construita în 1758 în stil baroc
Biserica Sfintii Apostoli Petru, Pavel si Andrei, construita în 1936
Biserica de langa parc
Fosta cladire a Consiliului Judetean, construita în 1886 în stil eclectic
Palatul Justitiei, construit în 1892 în stil eclectic
Biserica ortodoxa, construita între anii 1929 si 1935 în stil neobizantin
Liceul Márton Áron, construit între anii 1909 si 1911, în stil secesionist
Stranduri cu apa minerala: din cartierul Patinoar, din Baile Jigodin, Baile Miercurea.
Capela Sfântul Anton, construita între 1750 si 1773.