Este un ținut istoric din Transilvania, situat de-a lungul cursului mijlociu al râului Olt, cu centrul în cetatea medievală Făgăraș.
Monumente istorice și de artă
Cetatea de la Breaza
Cetatea din Făgăraș
Mănăstirea Cisterciană de la Cârța, din județul Sibiu
Țara Bârsei
Denumită și Depresiunea Curburii Carpatice sau Depresiunea Brașovului, este o regiune istorică și etnografică din sud-estul Transilvaniei, cu Brașov cea mai importantă localitate.
Locuită din vechi timpuri, în 1211 regiunea a fost donată Cavalerilor Teutoni de către Regele Andrei al II-lea al Ungariei pentru păzirea graniței de sud-est a Regatului Ungariei, împotriva cumanilor. Cavalerii teutoni au avut ca scop și convertirea românilor la catolicism.
Teutonii au ridicat numeroase castele în zonă și au adus coloniști din Sfântul Imperiu Roman pentru a popula teritoriul. În 1224 cavalerii au încercat să iasă din alianța cu ungurii și să se subordoneze Scaunului Papal, iar ca urmare regele Andrei a evacuat ordinul în 1225. Deși teutonii au părăsit zona și s-au îndreptat spre Prusia, coloniștii germani au rămas aici până în secolul XX, întemeind unul dintre cele mai puternice districte - atât din punct de vedere militar, cât și economic. O dată cu Marea Unire de la 1918, Țara Bârsei a intrat în componența României.
Țara Hațegului
Este un ținut istoric și etnografic din colțul de sud-vest al Transilvaniei, județul Hunedoara, România.
Țara Hațegului cuprinde depresiunea cu același nume, dar în „zona de influență” a ei se află și așezările situate pe cursul superior al Streiului, până la vărsarea acestuia în Mureș. Țara Hațegului este una dintre microregiunile cele mai bogate din România din punct de vedere istoric: aici se găsesc câteva dintre cele mai importante monumente de arhitectură și arheologie din țară.
Tot în Țara Hațegului a fost realizată una dintre cele mai ambițioase amenajări hidroenergetice din țară. Zona este cunoscută și pentru fosilele de dinozauri găsite aici.
Țara Moților
Cunoscută și ca Țara de Piatră este o regiune etnogeografică din România situată în Munții Apuseni, pe bazinul superior ale râurilor Arieș și Crișul Alb. Cuprinde porțiuni din actualele județe Alba, Arad, Bihor, Cluj și Hunedoara.
O porțiune din regiune este parte a Parcului Natural Apuseni.
Locuitorii Țării Moților sunt numiți moți.
Trăiesc în sate împrăștiate la altitudini de peste 1.400 m, mai înalte decât orice alte așezări permanente din România. Țara Moților începe tradițional la Bistra, înainte de Câmpeni, considerată tradițional capitala moților, iar satele de pe râul Arieș, spre Turda (Lupșa, Sălciua etc.) sunt locuite de mocani. Moții mai sunt cunoscuți și sub numele de topi (în germană 'Die Zopfen'). În trecut a existat și o regiune administrativă cu numele de Arieș.
Țara Zarandului
Întinsă pe versantul vestic al Munților Apuseni, de o parte și de alta a Crișului Alb, Țara Zarandului este una din cele mai bogate rezervații de tradiții arhaice din România. Se întinde pe teritoriul județelor Arad,Hunedoara și Alba.
Aproape nu poți spune că sunt munți. Niște coame blânde, de piatră aspră, coborând din coasta Apusenilor, curgând în valuri lungi spre apus, netezindu-se tot mai mult, până la definitiva contopire cu câmpia Aradului. Munții Zarandului. Țara Zarandului. O „țară” aproape la fel de mare cât întreg Maramureșul, însă despre care nu se știe aproape nimic. Centrul economic al zonei este municipiul Brad.
Ținutul Pădurenilor
Ținutul Pădurenilor este o zonă situată în județul Hunedoara, pe valea râului Cerna Hunedoreană .
La nord, ținutul este mărginit de valea râului Mureș, la sud de Țara Hațegului, iar la vest de Munții Poiana Ruscă.
Ținutul Pădurenilor este un platou înalt, așezat între Depresiunea Țării Hațegului, la sud, și Valea Mureșului, la nord, respectiv la apus fiind înălțimile apropape nelocuite ale Munților Poiana Ruscă.
Principala cale de acces în Ținutul Pădurenilor o reprezintă drumul județean 687E prin localitatea Ghelari și DJ 687F către Govășdie ambele prin localitatea Teliuc dinspre Hunedoara.
-
Govășdia: aici se află un furnal datând din secolul XIX.
- Ghelari: O biserică monumentală construită în perioadă de grele încercări, fiind începută înaite de al II-lea Război Mondial și sfințită numai în anul 1976.
Ținutul Secuiesc
Ținutul Secuiesc este considerat teritoriul din partea estică și sud-estică a Transilvaniei, locuit în majoritate de secui. Ținutul Secuiesc a fost organizat în Evul Mediu în scaune, de unde provine cuvântul românesc secui.
Târgu Mureș este cel mai mare oraș și totodată capitala istorică al Ținutului Secuiesc unde trăiește cea mai mare comunitate maghiară urbană.
Ținutul Secuiesc este cunoscut în special pentru peisajul său montan și pentru stațiunile balneare cu izvoare de ape minerale și beneficiază și de un patrimoniu cultural bogat. Unele dintre cele mai valoroase elemente de patrimoniu arhitectural și iconografic din țară, precum biserica fortificată de la Dârjiu (inclusă de UNESCO în Patrimoniul Mondial), capela Sf. Ștefan din Sânzieni (unul dintre cele mai vechi edificii religioase din țară, ridicat în secolul al XII-lea), frescele de la Ghelința (unul dintre cele mai vechi monumente de pictură narativă în stil gotic din România, din prima jumătate a secolului al XIV-lea) se împletesc cu un foarte bogat patrimoniu etnografic ce poate fi văzut nu doar în spațiile unor muzee (precum Muzeul Ciucului), ci adesea și pe viu, cu prilejul unor sărbători religioase celebrate în diverse sate din regiune.
cazare in Transilvania
oferte speciale