Prima atestare documentara a asezarii dateaza din anul 1291. În 1540, la ordinele episcopul de Oradea George Martinuzzi, totodata cancelar si vistier regal este ridicata lânga micul sat Gherla o cetate care va fi cunoscuta drept cetatea Gherla sau Cetatea Martinuzzi.
În secolele XVIII si XIX, dupa asezarea armenilor aici si întemeierea noului oras, Gherla figureaza în unele documente si cu numele de Armenopolis, Armenierstadt si Örmenyváros. Se crede ca toponimicul "Gherla" deriva de la apelativul hidronimic "grle" = vad, în limba slava veche.
Prin secolul XVII-lea Gherla ajunge la oarecare înflorire. În 1659 o aflam ridicata la rangul de opid privilegiat. Cu toate acestea, la 1657 se aminteste despre Gherla ca este "un mizerabil sat valah". În acelasi an (17 august 1657) Gherla a fost pustiita de tatari, iar localnicii si-au aflat salvarea în spatele zidurilor cetatii. Ceva mai tarziu, stabilindu-se aici 30 de familii de puscasi români, angajati în slujba de paza a cetatii, contribuie la refacerea si dezvoltarea vechiului sat, care va deveni mai tarziu un cartier (cartierul Candia) al noului oras cladit de armeni, caruia îi va imprumuta numele de Gherla.
Noua primarie care functioneaza si astazi a fost construita în coltul pietei, în maniera eclectica, edificiul alterând atmosfera baroca a pietei. O alta cladire reprezentativa a stilului baroc a fost reprezentata de Galeriile Comerciale asezate în fata bisericii Sf. Treime, care au fost demolate în 1962 la interventia primarului de atunci, fara a exista un plan de sistematizare.
Atractii turistice
Catedrala armeano-catolica Sfânta Treime
Biserica si manastirea franciscana, în stil baroc (sec. al XVI-lea)
Biserica ªimaian, prima biserica armeano-catolica din Gherla, ctitorita de fratii ªimaian (Salamon)
Lacul ªtiucii, aflat în imediata apropiere a orasului