Sapaturile arheologice au scos la iveala urme de locuire din neolitic si din perioada daco-romana. În secolul X. asezarea s-a aflat sub stapânirea voievodului Glad. Exista referiri ca la Nadlac exista o cetate la 1192, distrusa de tatari în 1241. Prima atestare documentara sigura dateaza din 11 martie 1313, când este amintita într-un testamnet sub numele de Noglog.
Între 1451 - 1446 s-a aflat în posesia lui Iancu de Hunedoara. În 1474 regele Matei Corvin daruieste mosia Nadlac familiei de feudali sârbi Jaksici. Acestiau au construit la Nadlac un castel cu turnuri de aparare si sanþuri, pentru întâmpinarea navalitorilor. În 1514 ostirile lui Gheorghe Doja au atacat Nadlacul. Pe 27 mai ei înfrâng ostile nobilimii si incendiaza cetatea.
În 1529 Nadlacul este pustiit de turci, pentru ca mai apoi cetatea sa ajunga sub stapânire turca. Prinþul Eugen de Savoia elibereaza Banatul de sub stapânirea otomana în 1691. Urmeaza o noua etapa în dezvoltarea asezarii. Între 1802 -1803 la Nadlac sunt colonizaþi cehi si slovaci. Localitatea este ridicata la rangul de comuna urbana în 1820, având mai multe bresle de meseriasi.
În 1918 românii din Nadlac au trimis o delegaþie la Marea Adunare Naþionala de la Alba Iulia Comuna a fost declarata oras la 17 februarie 1968.
Punctul Vamal, unul dintre cele mai importante din România si totodata cel mai traficat, este o alta sursa de venit si de potenþial de dezvoltare.
Atractii turistice
În Nadlac se gasesc mai multe monumente de interes turistic, precum si un interes particular din partea turistilor slovaci faþa de comunitatea majoritara de slovaci.