Lugojul a fost pe vremuri o asezare puternic fortificata, având o importanta mai mare decât în prezent. Prima atestare documentara a cetatii Lugoj apare spre sfârsitul secolului al XIII-lea, într-un document pastrat în arhivele din Budapesta, din care reiese ca regele Ungariei, Ladislau al IV-lea (1272 - 1290) a poposit cu armata sa la Lugoj.
Într-o diploma datata 22 august 1376, semnata de regele Ungariei Sigismund de Luxemburg, se arata ca cetatea Lugojului a fost donata marilor feudali Ladislau si Stefan Loszonczy. La sfârsitul secolului al XIV-lea, mai ales dupa batalia de la Nicopole (1396), turcii trec Dunarea deseori, invadeaza Banatul, ajungând pâna în partile Lugojului. În timpul marilor campanii antiotomane, Ioan Huniade, pe când era comite de Timis (1440), a luat masuri pentru organizarea sistemului de aparare a orasului, întarind cetatea cu santuri, metereze si palisade.
În ianuarie 1601, Mihai Viteazul trece prin Banat cu suita sa si poposeste si la Lugoj, la Hanul Postei, în drumul sau spre Viena.
Banatul de Lugoj-Caransebes a rezistat presiunilor turcesti pâna în 1658. Dupa înfrângerea turcilor la al doilea Asediu al Vienei în 1683, imperialii trec la ofensiva si ocupa pentru scurt timp cetatile Lipova si Lugoj (1688). La 25 septembrie 1695 lânga Lugoj a avut loc o batalie între armatele Imperiul Habsburgic si Imperiului Otoman, soldata cu înfrângerea dezastruoasa a austriecilor, însusi comandantul armatei, generalul Veterani, fiind ucis de turci. Dupa semnarea pacii, în urma tratatului de la Karlovitz (1699) Banatul a ramas sub dominatie otomana, însa prin câteva stipulatii ale tratatului, turcii sunt obligati sa darâme unele fortificatii, printre care si zidurile cetatii Lugoj (1701). Dupa alungarea turcilor a început colonizarea germana, iar primii colonisti s-au stabilit pe malul stâng al râului Timis, punând bazele "Lugojului german".
În 1778, ca urmare a încorporarii Banatului la Ungaria, Lugojul a devenit resedinta comitatului Caras, iar în 1795 Lugojul român si Lugojul german s-au unificat.
Eftimie Murgu s-a stabilit la Lugoj în 1841, iar în iunie 1848 a prezidat a doua Adunare nationala a românilor din Banat de pe Câmpia Libertatii din Lugoj, în cadrul careia s-au exprimat postulatele de ordin national ale românilor banateni din Revolutia Pasoptista, a carei centru a fost Lugojul.
În vara anului 1842 a avut loc un mare incendiu, în care aproximativ 400 de case si cladiri importante au fost distruse de flacari.
La 3 noiembrie 1918 a avut loc la Lugoj o mare adunare nationala în care s-a proclamat dreptul natiunii române la autodeterminare, dupa dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar în urma primului razboi mondial.
La 20 decembrie 1989, Lugojul a devenit al doilea oras liber de sub regimul comunist din România.
Atractii turistice
Hanul Postei, cladirea dateaza în forma actuala din anul 1726 si adaposteste în prezent sediul protopopiatului ortodox român
Biserica ortodoxa "Adormirea Maicii Domnului"
Catedrala greco-catolica "Coborârea Sf. Spirit"
Turnul Bisericii "Sf. Nicolae", început în secolul al XV-lea (1402)
Ansamblul arhitectural ce compune orasul vechi de astazi
Mozaicul Sfântul Vasile cel Mare de pe fatada fostei scoli de fete, opera a pictorului academic Virgil Simonescu
cazare in Transilvania
oferte speciale