Prima atestare documentara dateaza din anul 1311. Localitatea exista cu certitudine înca înaninte de 1150, fiind una din primele asezari sasesti din estul Transilvaniei. În anul 1330 numarul platitorilor de taxe era conform registrelor papale de impozite, de ca. 100. În anii 1671 si 1685 au avut loc incursiuni tatare, însotite de jafuri si distrugeri. Anul 1688 a adus cu sine iesirea din sfera de influenta otomana si instaurarea administratiei austriece. La 1750 numarul locuitorilor era de peste 700. În anul 1838 un mare incendiu a mistuit cele mai multe case ale satului. La începutul secolului al XX-lea multi transilvaneni au emigrat în Statele Unite ale Americii, între care si multi iedeni.
Cele doua biserici
Partile cele mai vechi ale Bisericii Evanghelice-Lutherane dateaza dinaintea Reformei protestante. În decursul timpului biserica a fost extinsa si restaurata. Cel mai vechi pastor evanghelic al carui nume s-a pastrat a fost Valentin Scharvarius, între 1561-1565. Ultimul pastor evanghelic al comunei a fost Andreas Domby, între 1977-1981.
Biserica româneasca a fost construita de greco-catolici în anul 1939. Edificiul a fost trecut de Statul Român în anul 1948 în folosinta Bisericii Ortodoxe Române, odata cu scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma în afara legii. Lacasul este folosit în prezent de comunitatea ortodoxa, care refuza restituirea lacasului, desi Biserica Greco-Catolica este în continuare proprietar tabular, autoritatile comuniste nefacând efortul de a opera modificarea de carte funciara.
cazare in Transilvania
oferte speciale