Beiusul se afla pe unul din principalele culoare de circulatie rutiera si de dezvoltare la nivel judetean, fiind strabatut de DN 76 care face parte din E 79.
În tara Beiusului, înca din primele secole ale erei noastre, existau sate ale caror locuitori se îndeletniceau cu agricultura. Dupa retragerea stapânirii romane din Dacia, populatia din tara Beiusului, organizata în obsti satesti, a continuat sa practice agricultura, cresterea animalelor si mestesugurile. Prima mentiune cunoscuta a localitatii dateaza de la 1263, dar orasul a existat dinainte, dovada fiind ca la 1241 se vorbeste de un district al Beiusului complet pustiit de tatari în timpul invaziilor de la 1241–1246. În documentele din perioada 1291-1242 localitatea apare cu toponimele Benenus, Benens, Belenus, Voyuoda de Bivinis sau Belenyes. Pâna la începutul secolului al XX-lea s-a folosit mai mult denumirea de Bins. Documentele atesta ca în secolul al XVIII-lea în orasul Beius si împrejurimi, înfloresc agricultura, mestesugurile, comertul, astfel ca spre sfârsitul secolului si începutul noului secol Districtul Beius cuprindea un târg – Beiusul si 72 de sate.
Ceea ce va impulsiona în mod deosebit dezvoltarea orasului si ridicarea sa culturala va fi deschiderea unui gimnaziu de catre vladica Samuil Vulcan în 1828, eveniment de mare însemnatate pentru românii din Transilvania, deoarece va pregati intelectuali români care vor deveni luptatori neobositi pentru libertate nationala si pentru unirea tuturor românilor. Astfel, la 27 noiembrie 1918, în localul Casinei Romane are loc adunarea electiva a cercului electoral Beius-Vascau, în care din ordinul Consiliului National Român Central sunt alesi 5 delegati pentru Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia, printre care si beiusenii Ioan Ciordas si Ilarie Crisan. Episcopul oradean Samuil Vulcan a înfiintat în anul 1828 la Beius un gimnaziu greco-catolic, devenit în 1998 Colegiul National "Samuil Vulcan".
Dupa primul razboi mondial se impunea ca o necesitate redresarea economica a tarii Beiusului. Reforma agrara din 1921 aduce unele imbunatatiri, contribuind la dezvoltarea relatiilor de productie capitaliste din agricultura si îmbunatatind situatia materiala a unei parti a taranimii. Perioada "Dictatului de la Viena" a constituit o perioada grea pentru orasul Beius, fiind situat în partea care nu fost a cedata, devine resedinta de judet unde sunt mutate toate autoritatile si institutiile judetene cu personalul lor si în plus a trebuit sa faca fata unui mare numar de refugiati din zonele cedate (Ungariei), în conditiile în care orasul si locuitorii nu erau suficient de înstariti. Cu toate acestea, în oras existau comercianti, mici meseriasi, cca. 236 functionari, dispensar, spital precum si institutii publice: Prefectura, Primaria, Judecatoria mixta, Comisariat de Politie, Perceptie fiscala, Garda Financiara, Ocol Silvic, Oficiul PTT, Spital de stat, Gara CFR, Regimentul 35 artilerie, biserici, scoli. În oras mai functionau o sala de teatru, cinematograf, hotel, camin de ucenici.
Atractii turistice
S-au descoperit unele urme stravechi de locuire din paleolitic în toata depresiunea Beiusului, în pesterile de la Chiscau, Valea Sighistelului, Recas, Meziad, Câmpani. Pe Piatra Petranilor si la Meziad au fost gasite asezari neolitice fortificate. S-au descoperit unele urme stravechi de locuire din paleolitic în toata depresiunea Beiusului, în pesterile de la Chiscau, Valea Sighistelului, Recas, Meziad, Câmpani. În apropiere de Beius se afla Stâna de Vale, Pietroasa, Padis.
cazare in Transilvania
oferte speciale