Prima atestare documentara referitoare la Blaj dateaza din 1252, an în care contele Herbord a cumparat domeniul "de la întâlnirea Târnavelor", domeniu denumit în continuare "villa Herbordi". În 1313 fiul lui Herbord, Blasius, a devenit stapân al mosiei respective. Denumirea Blajului provine de la numele acestui Blasius. De-a lungul timpului Blajul a fost mentionat în limba latina ca "villa Blasii", iar mai apoi în traducere maghiara ca "Balázsfalva" (satul lui Blasiu), respectiv în germana sub forma "Blasendorf". Pâna la Unirea Transilvaniei cu România, Blajul a fost singurul orasel românesc din Ardeal.
La început populatia localitatii a fost redusa, fiind alcatuita la 1650, anul primului recensamânt, din membrii celor 20 de familii de rândasi ai curtii nobiliare. Intrat în posesiunea magnatului Apafi, a trecut, dupa moartea lui M. Apafi al II-lea, în stapânirea statului, care l-a cedat în 1738 episcopiei unite si a devenit resedinta acesteia.
În vremea episcopatului lui Ioan Inocentiu Micu Clain si a urmasului sau, Petru Pavel Aaron, la Blaj au fost întemeiate importante institutii de învatamânt, precum scolile Blajului, Biblioteca Arhidiecezana (cea mai mare biblioteca româneasca din Transilvania) etc. La 19 mai 1737 Blajului i-a fost conferit statutul de oras, fiind totodata centrul cultural al românilor „uniti” si al ªcolii ardelene.
În anul 1754, prin eforturile episcopului Petru Pavel Aron, la Blaj si-a deschis portile prima scoala publica cu limba de predare româna. Acest fapt l-a facut pe Ion Heliade Radulescu sa spuna "aici a rasarit soarele românilor". O inscriptie cu acest citat este montata pe cladirea în care a functionat scoala de obste. Multi dintre cei mai de seama carturari români si secolelor XVIII - XIX din transilvania, ca Samuil Micu, Gheorghe ªincai, Petru Maior, Ion Budai-Deleanu, Gheorghe Baritiu, Simion Barnutiu, etc., si-au facut studiile la Blaj.
Ca centru ideologic al burgheziei românesti din Transilvania, Blajul a avut un rol important în formarea constiintei nationale a românilor. La Blaj au avut loc, în 1848, mai multe adunari ale românilor din Transilvania. La adunarea convicata de Avram Iancu si Papiu-Ilarian la 30 aprilie 1848, au fost formulate ideile desfiintarii iobagiei si ale egalitatii în drepturi a populatiei române din Transilvania cu celelalte natiuni.
Avram Iancu, liderul revolutionarilor români din TransilvaniaLa 15-17 mai 1848, pe câmpia de lânga Blaj , care de atunci poarta numele de Câmpia Libertatii, a avut loc marea adunare a românilor din Transilvania, la care au participat 40.000-50.000 de oameni, majoritatea covârsitoare fiind iobagi. Adunarea a adoptat programul de revendicari cu caracter democratic.
Interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma de catre autoritatile comuniste în octombrie 1948 a însemnat o grea lovitura pentru Blaj, deoarece întreaga elita intelectuala concentrata în Blaj a fost arestata si dispersata. Academia Teologica Greco-Catolica a fost închisa, iar Biblioteca Centrala din Blaj a fost distrusa. O mare parte a cartilor a fost aruncata în râul Târnava. Capelele institutelor de învatamânt din Blaj au fost transformate în sali de sport. Corpul profesoral greco-catolic a fost împrastiat prin închisorile comuniste. La recensamântul din 1956 în Blaj au fost consemnate 8.711 persoane, fapt explicabil prin deportari.
Atractii turistice
Catedrala Sfânta Treime din Blaj
Câmpia Libertatii
Prima scoala româneasca
Castelul Mitropolitan
Manastirea Buna Vestire
Teiul lui Eminescu
Stejarul lui Avram Iancu
Bisericuta Grecilor
Crucea lui Avram Iancu
Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Razboi Mondial.
cazare in Transilvania
oferte speciale